07 02 23

EXCLUSIV

- PUBLICITATE -spot_img

De la roșu la verde

- PUBLICITATE -spot_img

Guilty pleasure – evident, am multe de fapt, unele mai kitsch-oase, altele ceva mai firești. De data asta sunt revistele de modă. Am crescut pe vechi cum ar veni, cu reviste primite de la rudele din Germania și răsfoite până făceau urechi. Într-o lume în care totul se găsea greu și doar pe sub mână, ele erau oaza mea de libertate. Acele imagini glam cu femei extrem de frumoase, aranjate până la perfecțiune, îmbrăcate în cele mai colorate și mai fine haine pe care le văzusem vreodată. Față de fețele ponosite ale comunismului, ele erau zeițele de hârtie. Zeci și sute de pagini de culoare, vibe bun, corpuri perfecte și produse la care lumea noastră nici măcar nu știa că poate visa.
Între timp a dat vestul peste noi și, inevitabil, ne-am emancipat. Au apărut primele buticuri de vindeau iluzii, iar cozile la lapte au fost înlocuite cu cele pentru produse nemaivăzute. Și cum societatea se transforma încet dar sigur în omoloagele ei de departe, au apărut și la noi celebrele reviste de fashion. Aliniate trusturilor din străinătate, urmau un discurs bine stabilit, cu promovare de produse, brand-uri, și acele poze ireale cu care am crescut. Se vindeau nu pentru textele unor intelectuali în devenire, ci pentru mirajul perfecțiunii împachetat atât de bine.

Bun. Nu mai sunt nici astea… Cumpăr zilele trecute una din puținele reviste rămase în tipar la noi, doar ca să constat mai târziu acasă că pe copertă, în loc de numele unor designeri internaționali care au produs o rochie de costă cât o mașină absolut decentă, e despre… război. Cum??? Adică în loc de dive sumar îmbrăcate (pentru că ochiul vrea să vadă, ceea ce e perfect corect) e imaginea uneia de ție, ca bărbat, chiar îți vine să pleci la război? Că altă șansă nu mai ai! Unde e sclipiciul, vraja, seducția? De când frumusețea a fost redefinită în funcție de prioritățile oficiale? Treptat, de câțiva ani încoace.

Mai întâi au dispărut femeile superbe, pentru că frumusețea nu are definiție, și nici kilograme. Încet, hainele perfect croite au fost înlocuite cu saci, pungi și alte rahaturi progresiste care ne transformă în cămara bunicii, indiferent dacă suntem bărbați sau femei. Apoi a venit și pandemia. Și implicit texte de genul ”ce ruj să porți sub mască ca să reziste și să arăți perfect”. Adevărul e că sub mască rujul trebuia să fie într-un mare fel. Motiv pentru care s-au produs apoi măști asortate ținutei din ziua respectivă. Pandemie să fie, dar să meargă la fustă. Să aibe și bărbații la ce privi, așa mai pe cenzurat. Exercițiu de imaginație…

Acum aflu că e ”vreme de război”. Aș vrea tare să mă asortez, să nu pierd și momentul ăsta! Ar fi păcat. Aștept în următorul număr al revistei o mască de gaze cu briliante (sub care rujul rezistă deja din experimentul trecut), o ținută ce alungă norul posibil radioactiv și un creier în alertă. Atât s-a putut.

 

 

- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img
Urmărește-ne
16,985FaniÎmi place
2,458CititoriConectați-vă
61,453AbonațiAbonați-vă
Recomandare
- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img