07 02 23

EXCLUSIV

- PUBLICITATE -spot_img

Identitatea duhovnicului meu

- PUBLICITATE -spot_img

Radu Iliescu

Să presupunem că eşti adult, ai citit India lui Paul Brunton, ai auzit că un guru indian organizează o conferinţă la Bucureşti. Vrei să te duci dar eziţi un pic: oare de unde ştiu eu că e guru? Apoi tot tu îţi răspunzi: doar îl cheamă Sadhguru, şi te feliciţi pentru spiritul de observaţie. Pe bilet nu scrie că primeşti o iniţiere inclusă în preţ, dar se subînţelege, iniţierea e specialitatea indiană nr. 1. E ocazia vieţii tale, deci te îmbraci şi te duci pe ritmuri de Smoking Nirvana. Îi iubeşti pe cei din trafic, levitezi cu tot cu maşinuţa electrică cu tot până la tipul cu barbă şi plete, turban alb şi ochelari negri.

Urmărește-l pe Radu Iliescu și pe canalul YouTube, aici: https://www.youtube.com/user/riliescu2000

Tehnic vorbind, tocmai ai achiziţionat o diplomă de idiot precompletată cu numele tău. Dacă nu te menajez este pentru că cei care au aspiraţii spirituale nu trebuie măguliţi, pentru asta s-au inventat şefii, soacrele şi electoratul. Domnu’ plutonier, dar de ce nu-mi spuneţi cât de grozav sunt eu, ca să pot accepta mai uşor amenda pentru nerespectarea barierei de trecere la nivel peste calea ferată? Cunoaşteţi vreo situaţie în care organul să vă fi mângâiat pe căpuţ şi să vă fi spus: nu există greşeli, există doar experienţă şi drum în lumină spre absolut? Spiritualitatea are reguli, repere şi paradoxuri pe care, dacă nu le cunoşti şi nu le decodezi cum trebuie şi musai la timp, eşti aruncat pe nişte orbite infernale, oricât de excepţional ai fi tu la mămica ta.

Să trecem în revistă câteva reguli. Nu sunt absolute, dar contează. Pentru a fi numit guru (învăţător), trebuie ca un guru autentic să-l fi recunoscut pe indianul nostru. Autenticitatea înseamnă un lanţ neîntrerupt de de învăţători care să se întindă pe mai multe veacuri, până la un eveniment fondator. În cazul Indiei, este mai util să vorbim de milenii, cel puţin patru. Nimeni nu devine guru pentru că aşa decis el, în temeiul unui talent real pentru vorbit în public, sau pentru scris cărţi fără momentele subiectului pe care le-ai învăţat în clasa a VII-a. De exemplu Rumi, unul dintre cei mai cunoscuţi sufi, nu a fost sheikh (echivalentul islamic pentru guru), deşi scria o poezie metafizică remarcabilă. A fost mokadem, adică reprezentantul teritorial al unui sheikh care îşi putea trasa genealogia spirituală neîntreruptă până la Profetul Muhammad.

Este foarte posibil ca sheikh-ul lui Rumi să-i fi fost net inferior în capacitatea de a formula adevărurile eterne în cuvinte, asta nu înseamnă că Jalal ad-Din era vreun challenger în raport cu superiorul lui. Şi asta pentru simplul motiv că un guru, din orice religie ar fi el, transmite în primul rând ceva ce nu are legătură cu limbajul. Omiliile, discursurile, conferinţele, sunt riguros secundare şi în anumite situaţii pot lipsi. Aşadar, pentru a epuiza, superficial, recunosc, semnul cel mai important în ceea ce priveşte calitatea de guru, dacă ţi-ai imaginat că tot ceea ce vine din India are această autoritate, meriţi diploma din paragraful doi, cum laude.

A deveni discipolul unui învăţător autentic înseamnă a trece printr-un parcurs de selecţie care probează calificarea aspirantului. E mai nasol ca un interviu de angajare într-o corporaţie, şi nu pentru că lipseşte întrebarea: “unde vă vedeţi în următorii cinci ani?”, ci pentru că un guru, spre deosebire de corporaţie, nu are nevoie de tine. Sigur că misiunea lui este să le indice oamenilor calea spre Absolut, dar ghici, fără să fie în continuă căutare de adepţi. Funcţionează după principiul unui club fără reclamă, unde nu intri decât dacă te-a trimis cine trebuie şi ştii deja răspunsurile la întrebările de bază. Ai ghicit, un bar care îşi afişează dreptul de a-şi selecta clientela acţionează ca un guru. Singura diferenţă este aceea ca un bar îţi cere doar să fii decent, în timp ce un guru indian s-ar putea să se dovedească teribil de exigent.

Principala calificare este să fii hindus, şi nu oricum, ci născut într-una din primele trei caste, şi musai bărbat. Dintr-o dată, mai mult de jumătate din populaţia Indiei iese din publicul ţintă a unui guru. Vorbim despre o tradiţie metafizică cu un pronunţat caracter etnic, care nu (prea) discută cu cei dinafara ei. Femeile sunt excluse întrucât comuniunea maritală dintre ea şi el este atât de puternică încât spiritualitatea dintre cei doi circulă fără dificultăţi pe căi a căror importanţă este îndeobşte ignorată de europeni. Aşadar, femeia hindusă îşi are în bărbat propriul guru, iar dacă preocupările lui sunt înalte, ea beneficiază în virtutea devoţiunii faţă de soţ. De fapt, dacă nu eşti hindus şi te mai cheamă Andreea Esca, este exclus să interacţionezi în acest eon cu un guru. Poate data viitoare.

De fapt, la descalificările imposibil de înlăturat trebuie adăugat orice defect fizic (o asimetrie facială prea evidentă este considerată impediment, la care se adaugă fireşte orbirea, surzenia, defecte ale membrelor, incapacitatea îndeplinirii oricărei funcţii fiziologice, inclusiv sexuală, dar şi defecte ale coloanei vertebrale), şcoala europeană modernă, incapacitatea de a sesiza ideile metafizice, indiferent dacă este înăscută sau dobândită prin şcoala europeană modernă. Nu mă întind cu detalii, este până la urmă un text scurt în care te ajut să descifrezi diploma dobândită de tine.

Nu, nu vreau să spună că în perioadă ultimei sute de ani n-au existat contacte, sporadice şi foarte fructuoase, între europeni capabili să primească ceea ce aveau de dat guruşii autentici. Acest lucru s-a petrecut şi a dus la buna direcţionare spirituală a celor care oricum aveau deschiderea necesară, precum şi la ceva lucrări lămuritoare aşternute în scris. Numai că, ce să vezi, au fost lucruri discrete, nu s-au tipărit afişe, nu s-au eliberat bilete, iar detaliile acestor întâlniri au rămas, aşa cum se cuvine să fie, tainice. Esoterismul de stadion, hărmălaia spirituală de fiţe, succesul din media, sunt suficiente semne discordante care ar trebui să-l pună în gardă pe cel a cărui sensibilitate intuitivă n-a fost adormită de atmosfera ultimilor ani. Există excepţii, fireşte, dar niciodată cu sălile pline şi camerele de televiziune focalizate pe vedete.

Ţi-am oferit suficiente date cât să te întorci la semne. Admit că textul a fost raw, nu mă pricep să condimentez spiritualitatea înainte de a o băga la cuptor. Şi acum te las, mă duc la gurul meu, excentric şi esoteric. Nu poartă ochelari de soare şi turban, dar se îmbracă în haine din secolul IV şi cântă nişte chestii cam tot de pe atunci. Are o genealogie spirituală neîntreruptă de la Iisus Hristos şi face nişte chestii de-ţi taie răsuflarea: iniţiază prin botezul cu atman, transformă pâinea şi vinul în trupul şi sângele Avatarului, iartă abaterile de la dharma şi e plin de bakhti pentru toată lumea. Citeşte prezentul în lumina venerabilelor texte smriti şi sărbătoreşte alături de noi zilele devaşilor negreşit, avertizând în privinţa asuraşilor care se luptă ca să ne aducă în infernurile aflate în administrarea lor. Este duhovnicul meu, a cărui identitate o voi acoperi cu tăcere.

- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img
Urmărește-ne
16,985FaniÎmi place
2,458CititoriConectați-vă
61,453AbonațiAbonați-vă
Recomandare
- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img