07 02 23

EXCLUSIV

- PUBLICITATE -spot_img

Lux și opulență

- PUBLICITATE -spot_img

book dumescu

S-a închis magazinul Gucci din București. Nu cunosc Bucureștiul prea bine, dar cu siguranță zona centrală a Capitalei, care în orice oraș european este dedicată luxului, nu e cea mai potrivită pentru așa ceva. Pentru că între puținele magazine care se vor a fi ”de brand” se intercalează terase de prost gust, buticuri dubioase și oameni  care nu au nici o legătură cu ifosul general. Dar românul tot își iubește luxul lui, chiar dacă acum nu mai are de unde îl cumpăra.

Într-o țară care de abia achită facturi și mâncare de bază, insistăm să o ardem pe o imagine care cu siguranță nu e în concordanță cu ceea ce suntem sau ne permitem. Cu toate acestea se cumpără măști de față de brand (există și așa ceva, deși mintea mea nu m-ar fi dus până acolo) care cu siguranță au apărat în V (sigla uneia dintre ele) purtătorul de virusul trufaș. Și care nu ar fi avut cum să se dedea la o asemenea scumpăciune cusută pe vaporul care venea tocmai de la locul faptei. Acum cu siguranță nu mai vine pentru că s-a închis. Nu, nu pandemia, ci orașul, portul și tot ce ține de deschiderea unei țări inițial mult blamate.

Deci măștile de lux s-au pus momentan la sertar, importatorii – celebrii în lumea de vedete croite peste noapte – s-au ales cu dosare penale, iar oamenii cu fața goală. Și totuși e nevoie de îmbrăcăminte pe măsura pretențiilor. Fiecare apariție TV a unor oameni cu meserie incertă țipă de departe a brand. Nu din acela fin și de bun gust, ci cât mai la vedere, în perfectă concordanță cu fețele operate la extrem, părul unei indience sărace lipit dibace de cap și trupul gata să iasă din încorsetarea hainelor prea puțin permisive.

În tot acest timp marea masă a oamenilor nu are ce mânca. Sau are, dar prea puțin. Banii trebuie drămuiți la limită între facturi, doctori și absolut tot ce ține de viața de zi cu zi. A visa la haine noi, așa cum e tradiția sărbătorilor de exemplu, e ceva la care mulți nu prea pot spera. Se mulțumesc cu ce au, merg abătuți la serviciu, împlinesc orice corvoadă zilnică și se întorc, cu aceeași povară pe umeri, la o casă mult prea rece. Pentru că statul a avut grijă ca, deși toate cele plătite la zi, să îi mai șicaneze încă odată. Crescuți în ”căldura” comunistă, ei nu se mai revoltă. S-au obișnuit cu greul, blazarea, și târâtul prin viață. Și cu toate astea se hrănesc din imagini la care nici măcar nu pot spera.

Problema nu e că se retrage un brand de lux. Sau că oriunde am schimba programele totul e o mare siglă, strâns lipită de cea a postului. Iar personajele ce defilează apoteotic pe acolo vorbesc cu subiect și predicat despre sumele în care sunt îmbrăcate. E ok să promovezi bani în loc de idei, zic. Problema e că noi ne uităm. Unii siderați, alții invidioși și prea puțin nepăsători. At the end of the day, tot acolo ajungem. Cu brand sau fără.

PATRICIA-DORLI DUMESCU

- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img
Urmărește-ne
16,985FaniÎmi place
2,458CititoriConectați-vă
61,453AbonațiAbonați-vă
Recomandare
- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img