08 02 23

EXCLUSIV

- PUBLICITATE -spot_img

Ce mâncăm mâine?

- PUBLICITATE -spot_img
În linie cu observațiile entuziaștilor (entuziaști doar în teorie, pe vorbe) insectivori care semnalează că multe din alimentele noastre conțin insecte, cum ar fi Coca-Cola, colorată cu suc de gândaci, făina, mălaiul și alte cereale, care au fost măcinate împreună cu ceea ce viețuia pe câmp la momentul recoltării, subliniez și eu faptul că vaca, porcul, oaia și găina conțin și ele insecte, aceste animale nefiind deosebit de selective atunci când pasc, ciugulesc, sau râmă. Apropo.
Peștii consumă și ei diverse gâze, râme și viermișori, deci și ei sunt kosher din punct de vedere progresist și ecologic. Ba mai mult. Miliarde de miliarde insecte pier zilnic și pică pe sol, spre bucuria plantelor, care găsesc în minusculele cadavre în descompunere o superbă sursă de azot și potasiu, elemente excelente pentru o plantă care vrea să fie în cea mai bună formă atunci când ajunge pe masa veganului.
În final, discuția despre hrana bazată pe insecte nu este despre care alimente au deja insecte și care nu, sau dacă ar trebui să fim deja obișnuiți să mâncăm insecte, ci dacă suntem sau vom fi vreodată pregătiți să înlocuim în totalitate hrana de azi cu hrana de mâine, ca de exemplu, să găsim în raft numai pâine din făină de greieri, mălai de coropișnițe, mici din gândaci sau cafea din cine știe ce gâză. Nu.
Nu vom fi niciodată pregătiți pentru așa ceva, iar situația că industria alimentară corporatistă se străduiește din răsputeri să ne pregătească exact pentru asta, nu poate avea altă cauză decât că industria a găsit o proteină care îi revine mai ieftin, așa încât să-și producă încă și mai ieftin porcăriile lor uzuale, ținând același preț la raft, ceea ce însemnă o margine de profit mai mare.
Dar noi trăim deja experiența tranziției de la bine la mai bine și nu este o experiență agreabilă, ba dimpotrivă. Sursele de energie s-au diversificat mult în ultimii ani, dar energia este mai scumpă, nu mai ieftină. La ce folosește diversificarea, ecologizarea și înverzirea energiei dacă beneficiarul ei final, omul, nu o poate folosi după plăcerea inimii, fiindcă e prea scumpă? În fond, este aberant să muncești o săptămână pe lună doar ca să poți ține lumina aprinsă în casă. Alt exemplu, mașina electrică.
Ar fi minunată dacă n-ar fi atât de scumpă, dacă n-ar polua atât de mult să o produci și dacă n-ar fi o sumă de deranjuri (și de costuri) ca s-o folosești. D-aia, dacă te uiți la avansul ”mai binelui” în societate, vezi că seamănă suspect de mult, nu cu binele, ci cu o nouă șmecherie prin care proprietarii ”civilizației” pot factura mai scump aceleași vechi produse și servicii, într-un ”progresism” unde bursa o duce din ce în ce mai bine și populația din ce în ce mai rău.
Și-atunci, de ce această generație nu recunoaște ”progresismul” ca fiind exact ceea ce este, adică încă o ideologie care virusează gândirea pragmatică, naturală, a omului, deturnând-o spre idei care vin împotriva bunului simț, împotriva interselor de bază ale cetățeanului, ba chiar și împotriva naturii? Răspunsul e simplu.
Generația asta este nouă pe lume. Această generație nu plătea facturile pe vremea când facturile erau mici, așa încât nu au termen de comparație în momentul în care le vine prima factură pe numele lor. Plătesc și ei ce le vine de plată și zic că așa e normal să fie. Ei, bine, nu este normal.
Dar ce ar fi normal?
Eu zic că ar fi normal ca produsele și serviciile care stau la baza civilizației, apa curentă, canalizarea, energia electrică, drumurile, transporturile, sănătatea și comunicațiile să coste un fleac, să fie un cost care să intre la ”și altele” în bugetul lunar al oricărui salariat onest, iar oricare stat ar trebui să aibă această temă ca prioritate, pentru simplul motiv că toate libertățile prevăzute într-o constituție nu mai au niciun sens atunci când singura libertate devine libertatea de a munci pe brânci doar ca să plătești costurile traiului civilizat.
Mi se pare inadmisibil ca în mileniul al treilea populația să facă același efort financiar pentru a se bucura de beneficiile civilizației ca la sfârșitul secolului al XIX-lea. Căci, dacă este așa, la ce bun două sute de ani de civilizație umană?
Azi, o nouă generație pune botul la o ideologie care nu-i servește interesele, surdă la semnalele de alarmă pe care le trage generația care a trăit văzând că se poate și altfel. D-aia zice lumea că această epocă seamănă mult, prea mult, cu instaurarea comunismului în Rusia, în România și, în general, în țările fostului bloc sovietic. Din nou, ăi bătrâni se uită de pe margine la ăi tineri cum pun lumea pe traseul care o dă de gard și-i zic barmanului:
– Auzi, băi, Nae, ia dă-mi și-un whisky la berea aia.
– Da’ ce, ești nervos?
– Nu, da’ m-am plictisit, dreq, zic să facem lucrurile mai interesante.
– N-am decât whisky de ploșnițe.
– Asta e, dă-l încoace, ‘tu-le muma-n cur de comuniști!
Călin-Liviu Georgescu
- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img
Urmărește-ne
16,985FaniÎmi place
2,458CititoriConectați-vă
61,453AbonațiAbonați-vă
Recomandare
- PUBLICITATE -spot_img
- PUBLICITATE -spot_img